Pericolele slabirii rapide
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Cat e bine sa slabim pe saptamana?
Difera mult in functie de greutatea de plecare si de patologia asociata, dar, in general, pentru un adult, ritmul recomandat de medici (considerat sanatos) este de 0.5-1 kg/saptamana. Poate parea prea lent, dar este mai probabil sa asigure si mentinerea greutatii pe termen mai lung, deoarece, pentru a obtine o scadere ponderala, este necesara crearea unui deficit energetic, care, cel mai bine, se realizeaza printr-o combinatie intre reducerea aportului si cresterea consumului prin miscare; tinand cont de faptul ca 0.5 kg de grasime pierdut pe saptamana echivaleaza cu 3500 de calorii consumate, este considerata suficienta o scadere cu 15-30% a aportului, ceea ce s-ar traduce intr-un deficit de ~ 500-750 kcal/zi (adica minim 3500 calorii/saptamana).
Este important de mentionat ca dietele-minune, care promit scaderi ponderale miraculoase intr-un timp foarte scurt (5, 8, 10 zile etc.) vor determina nu atat pierderea de masa grasa, care ar trebui sa fie scopul, cat mai ales deshidratare, eventual insotita de pierdere de masa slaba (muschi), motiv pentru care, in momentul incheierii kilogramele incep sa apara din nou (organismul se rehidrateaza si incepe sa acumuleze nutrientii de care a fost privat brusc).
Este important de mentionat ca dietele-minune, care promit scaderi ponderale miraculoase intr-un timp foarte scurt (5, 8, 10 zile etc.) vor determina nu atat pierderea de masa grasa, care ar trebui sa fie scopul, cat mai ales deshidratare, eventual insotita de pierdere de masa slaba (muschi), motiv pentru care, in momentul incheierii kilogramele incep sa apara din nou (organismul se rehidrateaza si incepe sa acumuleze nutrientii de care a fost privat brusc).
De ce nu e recomandata slabirea brusca? Care sunt cele mai intalnite simptome?
Trebuie facuta diferenta intre slabirea brusca sub supraveghere medicala, in cazul unor pacienti avand comorbiditati importante, al caror risc il depaseste pe cel al scaderii rapide in greutate (ex: chirurgia bariatrica in cazurile atent selectionate) si slabirea brusca facuta “dupa ureche”, dand crezare unor reclame.
In acest al doilea caz, nu numai ca nu se pierde doar grasime, dar supunem organismul unui stres important, care va determina in scurt timp aparitia efectelor secundare:
• pentru inceput, scaderea nivelului de energie si, fatigabilitate, astenie (din cauza deficitelor mari create brusc de carbohidrati, vitamine si minerale);
• cefalee, iritabilitate, ameteli;
• constipatie (carbohidrati mai putini inseamna fibre mai putine, ceea ce duce la incetinirea tranzitului)
• dereglari ale ciclului menstrual - amenoree secundara - (infometarea, ca si efortul fizic extrem sau stresul pot duce la supresia hipotalamusului, responsabil, impreuna cu glanda pituitara, de producerea de hormoni reglatori ai secretiei de estrogen si progesteron; de asemenea, absenta tesutului adipos nu mai permite conversia colesterolului in estrogen);
• caderea parului (absenta micronutrientilor esentiali, in cantitatea necesara, pentru sanatatea foliculului pilos);
• depresie (din cauza asteptarilor mari create si a efortului mare depus pentru a pierde kilogramele in plus);
• litiaza biliara (calculi biliari) – apare la 12-25% dintre cei care pierd kg multe intr-un timp scurt (din cauza acumularii unei cantitati mai mari de colesterol in colecist); riscul este mai mare cu cat nr de kg pierdute intr-o saptamana este mai mare (>5 kg);
• atacuri de guta, mai ales la pacientii cu istorc de guta (cetoza determinata de aportul scazut de carbohidrati)
In acest al doilea caz, nu numai ca nu se pierde doar grasime, dar supunem organismul unui stres important, care va determina in scurt timp aparitia efectelor secundare:
• pentru inceput, scaderea nivelului de energie si, fatigabilitate, astenie (din cauza deficitelor mari create brusc de carbohidrati, vitamine si minerale);
• cefalee, iritabilitate, ameteli;
• constipatie (carbohidrati mai putini inseamna fibre mai putine, ceea ce duce la incetinirea tranzitului)
• dereglari ale ciclului menstrual - amenoree secundara - (infometarea, ca si efortul fizic extrem sau stresul pot duce la supresia hipotalamusului, responsabil, impreuna cu glanda pituitara, de producerea de hormoni reglatori ai secretiei de estrogen si progesteron; de asemenea, absenta tesutului adipos nu mai permite conversia colesterolului in estrogen);
• caderea parului (absenta micronutrientilor esentiali, in cantitatea necesara, pentru sanatatea foliculului pilos);
• depresie (din cauza asteptarilor mari create si a efortului mare depus pentru a pierde kilogramele in plus);
• litiaza biliara (calculi biliari) – apare la 12-25% dintre cei care pierd kg multe intr-un timp scurt (din cauza acumularii unei cantitati mai mari de colesterol in colecist); riscul este mai mare cu cat nr de kg pierdute intr-o saptamana este mai mare (>5 kg);
• atacuri de guta, mai ales la pacientii cu istorc de guta (cetoza determinata de aportul scazut de carbohidrati)
Care sunt cele mai periculoase diete?
Asa cum am mentionat anterior, dietele care determina o pierdere masiva de greutate intr-un timp scurt sunt cele mai periculoase, deoarece produc dezechilibre nutritionale majore, uneori avand consecinte greu de tratat. De asemenea, dietele care implica indepartarea/reducerea importanta a aportului unei clase de macronutrienti (glucide, proteine, lipide), cum sunt dietele cu un continut scazut de carbohidrati sau grasimi.
O alta problema este mentinerea unei diete pe o perioada lunga de timp, perpetuand in acest fel restrictiile pe care le impune un astfel de stil de viata, chiar daca la prima vedere nu creeaza deficite importante. Organismul are nevoie de variatie, pentru a-si asigura necesarul de nutrienti, de aceea o dieta echilibrata este preferata, chiar daca, poate, determina un ritm mai scazut al pierderii in greutate.
O alta problema este mentinerea unei diete pe o perioada lunga de timp, perpetuand in acest fel restrictiile pe care le impune un astfel de stil de viata, chiar daca la prima vedere nu creeaza deficite importante. Organismul are nevoie de variatie, pentru a-si asigura necesarul de nutrienti, de aceea o dieta echilibrata este preferata, chiar daca, poate, determina un ritm mai scazut al pierderii in greutate.
Cate calorii putem sa mancam zilnic fara sa ne ingrasam? Ce inseamna o dieta hipocalorica? Produsele light sau cu 0 calorii ne ajuta sa slabim?
Aportul zilnic de calorii depinde foarte mult de necesarul energetic al fiecarei persoane in parte, in functie de mai multi factori: greutate, sex, varsta, care influenteaza rata metabolismului bazal (nivel minim obligatoriude energie necesar mentinerii vieţii), la care se adauga si activitatea fizica, nivelul de stres. Din punct de vedere matematic, ideal ar fi sa mancam exact cat consuman si pentru aceasta exista formule de calcul si tabele utilizate de specialisti. In momentul in care aceasta balanta este negativa, adica mancam mai putin decat necesarul energetic, vorbim despre o dieta hipocalorica (echilibrata, cu cel putin 1200 kcal/zi; LCDs 800-1200 kcal/zi si VLCDs <800 kcal/zi).
Dar dincolo de numarul efectiv de calorii consumate, mai important este de unde luam acele calorii (proteine, glucide sau lipide), proportia macronutrientilor in alimentatia zilnica, gradul de procesare a alimentelor. Astfel, o dieta de 2000 de calorii/zi poate insemna multa mancare, daca e preparata sanatos (cu 3 mese pe zi plus gustari), sau poate insemna o singura masa la fast-food.
Dr. Onceanu Sorina, Medic Specialist Medicina Interna, Clinica Gral Baneasa ne spune "Este adevarat ca, in acelasi numar de calorii, cantitatile de alimente pot fi crescute daca utilizam light (cum sunt, de exemplu, lactatele partial degresate, dar nu total, deoarece absenta totala a grasimilor va trebui compensata cu ceva in procesul de productie), obtinand astfel si senzatia de satietate, dar si restrictia calorica impusa de planul ales impreuna cu specialistul."
Pentru detalii suplimentare si programari puteti suna la Call Center: 021-323.00.00
Dar dincolo de numarul efectiv de calorii consumate, mai important este de unde luam acele calorii (proteine, glucide sau lipide), proportia macronutrientilor in alimentatia zilnica, gradul de procesare a alimentelor. Astfel, o dieta de 2000 de calorii/zi poate insemna multa mancare, daca e preparata sanatos (cu 3 mese pe zi plus gustari), sau poate insemna o singura masa la fast-food.
Dr. Onceanu Sorina, Medic Specialist Medicina Interna, Clinica Gral Baneasa ne spune "Este adevarat ca, in acelasi numar de calorii, cantitatile de alimente pot fi crescute daca utilizam light (cum sunt, de exemplu, lactatele partial degresate, dar nu total, deoarece absenta totala a grasimilor va trebui compensata cu ceva in procesul de productie), obtinand astfel si senzatia de satietate, dar si restrictia calorica impusa de planul ales impreuna cu specialistul."
Pentru detalii suplimentare si programari puteti suna la Call Center: 021-323.00.00