Accidentul vascular cerebral (AVC)

Ce este accidentul vascular cerebral (AVC)?

Tipuri de accident vascular cerebral (atac cerebral)

Accident vascular cerebral ischemic (AVC ischemic)

• AVC Ischemic trombotic:

• AVC Ischemic embolic:

• Slăbiciune sau amorțeală bruscă într-o parte a corpului, de obicei, pe o parte a feței, un braț sau o picior.
• Dificultăți de vorbire sau înțelegere a limbajului.
• Confuzie sau probleme de gândire.
• Pierderea bruscă a vederii sau vedere încețoșată.
• Dificultăți de echilibru și coordonare.

Accident vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic)

• AVC intracerebral:

• AVC subarahnoidian:

• Dureri de cap severe.
• Slăbiciune sau amorțeală într-o parte a corpului.
• Probleme de vorbire sau înghițire.
• Confuzie sau pierderea conștienței.
• Probleme de vedere sau vedere încețoșată.

Diagnosticul AVC hemoragic se bazează pe examinarea clinică, istoricul medical, precum și pe imagistica medicală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN). Tratamentul poate implica controlul tensiunii arteriale, intervenții chirurgicale pentru repararea anevrismelor sau evacuarea sângerărilor, precum și alte măsuri de susținere medicală. Este o urgență medicală și necesită tratament imediat pentru a minimiza daunele cerebrale.

Cauzele accidentului vascular cerebral (AVC)

1. Hipertensiunea arterială (tensiune arterială crescută): Este un factor de risc major pentru AVC. Presiunea arterială crescută poate deteriora vasele de sânge și crește riscul de formare a cheagurilor sau de ruptură a vaselor sanguine.
2. Ateroscleroza: Depunerea de plăci de grăsime (ateroscleroza) pe pereții arterelor poate restrânge fluxul de sânge către creier și poate contribui la formarea cheagurilor.
3. Aritmii cardiace: Anumite aritmii, cum ar fi fibrilația atrială, pot duce la formarea cheagurilor care pot călători prin sânge către creier și provoca AVC embolic.
4. Diabetul: Persoanele cu diabet au un risc crescut de AVC, deoarece boala afectează sistemul vascular.
5. Fumatul: Substanțele chimice din tutun pot dauna pereților vaselor de sânge, formând un mediu propice pentru formarea cheagurilor.
6. Hipercolesterolemia: Nivele ridicate de colesterol pot contribui la ateroscleroză și la formarea plăcilor de grăsime în vasele de sânge.
7. Obezitatea: Excesul de greutate poate crește riscul de hipertensiune arterială, diabet și alte condiții care favorizează apariția AVC.
8. Stilul de viață sedentar: Lipsa activității fizice poate contribui la creșterea factorilor de risc pentru AVC.
9. Istoric familial: Persoanele cu antecedente familiale de AVC pot avea un risc crescut din cauza factorilor genetici și a posibilelor obiceiuri de viață comune în familie.
10. Vârsta înaintată: Riscul de AVC crește odată cu înaintarea în vârstă.

Care sunt persoanele predispuse la AVC?

1. Vârsta: Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
2. Genetica și istoricul familial: Antecedentele de AVC în familie pot influența riscul.
3. Hipertensiune arterială: Presiunea arterială crescută este un factor major de risc.
4. Diabetul: Persoanele cu diabet au un risc mai mare.
5. Fumatul: Fumatul poate deteriora vasele de sânge.
6. Colesterol ridicat: Nivelele mari de colesterol pot contribui la formarea plăcilor de grăsime.
7. Fibrilația atrială: Un ritm cardiac neregulat poate crește riscul de cheaguri.
8. Obiceiuri alimentare nesănătoase: O dietă bogată în grăsimi și sare poate crește riscul.
9. Excesul de greutate și sedentarismul: Obezitatea și lipsa activității fizice regulare sunt factori de risc.

Cum poți preveni un AVC?

1. Menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase: Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și adoptarea măsurilor pentru menținerea acesteia în limite normale.
2. Controlul nivelului de colesterol: Menținerea unui nivel sănătos al colesterolului prin alimentație echilibrată și, dacă este necesar, prin medicamente prescrise de medic.
3. Gestionarea greutății și adoptarea unei diete sănătoase: Menținerea unei greutăți sănătoase și adoptarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale și alimente cu conținut scăzut de grăsimi saturate și colesterol.
4. Activitatea fizică regulată: Participarea la activități fizice regulate pentru menținerea unei inimi sănătoase și a unei circulații sanguine adecvate.
5. Renunțarea la fumat: Renunțarea la fumat, deoarece fumatul este un important factor de risc pentru AVC.
6. Limitarea consumului de alcool: Consumul moderat de alcool sau, în unele cazuri, renunțarea la alcool.
7. Managementul diabetului: Menținerea controlului asupra diabetului, deoarece diabetul este asociat cu un risc crescut de AVC.
8. Controlul stresului: Adoptarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau alte activități relaxante.
9. Tratarea aritmiilor cardiace: Tratarea aritmiilor cardiace, cum ar fi fibrilația atrială, care poate crește riscul de cheaguri de sânge și AVC.

Simptome accidentului vascular cerebral (AVC)

• Dificultate în concentrare sau înțelegerea informațiilor.
• Dezorientare în timp, loc sau persoană.

• Pierderea bruscă a vederii într-un ochi sau în ambele ochi.
• Vedere încețoșată sau tulburări ale vederii.

• Vertij sau senzație de amețeală.
• Probleme în menținerea echilibrului sau în deplasarea normală.

• În special, atunci când este asociată cu alte simptome ale AVC, durerea de cap poate fi un semn important.

Semnele care prevestesc un AVC

1. AIT (atac ischemic tranzitoriu): Un AIT este adesea descris ca un "mini accident vascular cerebral" și este o afecțiune temporară în care simptomele unui AVC apar și dispar în mod spontan în decurs de 24 de ore. Aceste episoade pot fi avertismente că un AVC mai mare este iminent.
2. Dureri de cap severe și inexplicabile: O durere de cap bruscă și severă, în special dacă este însoțită de alte simptome, cum ar fi slăbiciune sau amorțeală, ar putea indica un AVC iminent.
3. Probleme de vedere: Vederea încețoșată, pierderea bruscă a vederii într-un ochi sau în ambele ochi pot fi semne de avertizare ale unui AVC.
4. Amorțeală sau slăbiciune: O senzație bruscă de amorțeală sau slăbiciune, în special pe o parte a feței, unui braț sau unei picioare, poate indica o problemă cu fluxul de sânge către creier.
5. Probleme de vorbire: Dificultate în producerea sau înțelegerea vorbirii, discurs încețoșat sau greu de înțeles pot fi semne ale unui AVC.
6. Confuzie sau probleme de gândire: Dificultate în concentrare, dezorientare sau probleme de gândire pot indica o perturbare în funcționarea normală a creierului.
7. Vertij sau probleme de echilibru: Senzația de amețeală, pierderea echilibrului sau dificultăți în deplasare pot fi semne că ceva nu este în regulă cu sistemul nervos central.

Dacă observați sau experimentați astfel de semne, este esențial să căutați ajutor medical imediat. Un accident vascular cerebral este o urgență medicală, iar tratamentul timpuriu poate face diferența în limitarea daunelor cerebrale și îmbunătățirea șanselor de recuperare.

Nu ignorați niciodată semnele care ar putea indica un AVC și solicitați imediat asistență medicală.

Tratament accident vascular cerebral (AVC)

• AVC ischemic: Administrarea rapidă a tromboliticelor (medicamente care dizolvă cheagurile de sânge) în primele ore de la debutul simptomelor poate îmbunătăți șansele de recuperare.
• AVC hemoragic: Tratamentul poate implica gestionarea tensiunii arteriale, intervenții chirurgicale pentru a opri sângerarea și alte măsuri pentru controlul complicațiilor.

• Monitorizarea continuă a semnelor vitale și a funcțiilor cerebrale.
• Imagistică medicală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), pentru evaluarea tipului și extinderii leziunilor.

• Asigurarea unei căi respiratorii deschise și gestionarea ventilației.
• Controlul tensiunii arteriale și gestionarea complicațiilor asociate cu AVC-ul, cum ar fi edemul cerebral.

• Terapie fizică pentru a îmbunătăți mobilitatea și forța musculară.
• Terapie ocupațională pentru a sprijini revenirea la activitățile de zi cu zi.
• Terapie vorbitorie pentru a îmbunătăți abilitățile de comunicare și înghițire.

• Medicamente pentru controlul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și nivelurile de colesterol.
• Anticoagulante sau antiagregante plachetare pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.

• Administrarea medicamentelor pentru controlul durerii.
• Consiliere și sprijin psihologic pentru pacient și familie pentru a face față impactului emoțional al AVC-ului.

Recuperarea după accidentul vascular cerebral (AVC)

• Stabilizarea stării pacientului și minimizarea leziunilor cerebrale imediate.
• Monitorizarea și gestionarea complicațiilor asociate cu AVC-ul.

• Fizioterapie pentru îmbunătățirea mobilității și a forței musculare.
• Terapie ocupațională pentru recuperarea abilităților de autoîngrijire și adaptare la activități cotidiene.
• Terapie pentru vorbit pentru îmbunătățirea comunicării și a abilităților de înghițire.

• Lucrul la îmbunătățirea funcțiilor cognitive afectate, cum ar fi memoria, atenția și gândirea abstractă.

• Consiliere și sprijin psihologic pentru pacient și familie în gestionarea impactului emoțional al AVC-ului.

• Învățarea modului de gestionare a modificărilor survenite în viața de zi cu zi, adaptându-se la noile cerințe și restricții.

• Exerciții pentru îmbunătățirea coordonării, echilibrului și a funcțiilor motorii afectate.

• Implicarea în programe comunitare de susținere și îngrijire continuă pentru a asigura sprijin pe termen lung.

Întrebări frecvente

• Măsurarea tensiunii arteriale
• Analize de sânge pentru colesterol și glicemie
• Electrocardiograma pentru evaluarea ritmului cardiac
• Imagistica medicală (CT, RMN) pentru vizualizarea creierului și a vaselor de sânge
• Evaluări de funcție cerebrală și discuții despre factorii de risc individuali.

1. Solicitați ajutor medical de urgență: Sunați imediat la serviciile de urgență pentru asistență medicală.
2. Stați cu persoana afectată: Asigurați-i pe cei din jur că ajutorul este pe drum și stați lângă persoana afectată.
3. Observați și notați timpul de debut al simptomelor: Timpul este esențial pentru determinarea opțiunilor de tratament.
4. Nu oferiți medicamente sau apă: Nu oferiți medicamente sau apă, deoarece simptomele pot fi cauzate de diferite tipuri de AVC, iar anumite tratamente pot agrava situația.

• World Health Organization (WHO). (https://www.who.int/)
• Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (https://www.cdc.gov/)
• Feigin, V. L., et al. (2017). Global, regional, and national burden of neurological disorders, 1990–2016: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2016. The Lancet Neurology, 16(11), 877-897.
• Benjamin, E. J., et al. (2018). Heart Disease and Stroke Statistics—2018 Update: A Report From the American Heart Association. Circulation, 137(12), e67-e492.
• Caplan, L. R. (2016). Caplan's Stroke: A Clinical Approach. Cambridge University Press.
• Grotta, J. C., Albers, G. W., Broderick, J. P., Kasner, S. E., & Lo, E. H. (2015). Stroke: Pathophysiology, Diagnosis, and Management. Elsevier.
• Stroke. (https://www.ahajournals.org/journal/stroke)
• International Journal of Stroke. (https://journals.sagepub.com/home/ijs)
• American Stroke Association. (https://www.stroke.org/)
• National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS). (https://www.ninds.nih.gov/)

16-01-2024