Epicondilita laterala (cotul tenismenului)

Epicondilita laterală, cunoscută ca „cotul tenismenului”, este o afecțiune provocată de suprasolicitarea tendoanelor de la nivelul cotului. Se manifestă prin durere pe partea externă a cotului și poate afecta activități obișnuite, precum prinderea sau ridicarea obiectelor. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru o recuperare rapidă.

Doresc sa aflu mai multe detalii

Nume

Camp Obligatoriu

Prenume

Camp Obligatoriu

Telefon

Camp Obligatoriu

Mesaj

Camp Obligatoriu

Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat

Apasand butonul “Trimite” confirmi ca esti de acord cu Politica de Confidentialitate GRAL Medical si Termeni si conditii

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.

Ce este epicondilita (cotul tenismenului)

Epicondilita, cunoscută frecvent sub numele de „cotul tenismenului”, este o afecțiune inflamatorie sau degenerativă a tendoanelor care se inseră la nivelul cotului. Aceasta apare atunci când mușchii și tendoanele antebrațului sunt suprasolicitate prin mișcări repetitive, ceea ce duce la microleziuni și durere localizată pe partea externă a cotului.

Deși este asociată adesea cu sporturile precum tenisul, epicondilita poate afecta și persoanele care desfășoară activități zilnice sau profesionale ce implică prinderea, ridicarea sau rotirea repetată a mâinii, cum ar fi lucrul la calculator, folosirea uneltelor sau anumite activități casnice.

Durerea poate deveni persistentă și poate limita mișcările normale ale brațului, motiv pentru care diagnosticul și tratamentul precoce sunt importante pentru recuperare.

Tipuri de epicondilită: laterală și medială

Epicondilita poate fi de două tipuri principale, în funcție de zona cotului afectată și de tendoanele implicate.

Epicondilita laterală este cea mai frecventă formă și este cunoscută drept „cotul tenismenului”. Aceasta afectează partea externă a cotului și apare, de obicei, în urma solicitării repetate a mușchilor antebrațului. Durerea se accentuează atunci când pacientul ridică obiecte, strânge mâna sau face mișcări de rotație ale brațului.

Epicondilita medială, numită și „cotul jucătorului de golf”, afectează partea internă a cotului. Este mai rar întâlnită și se manifestă prin durere în interiorul cotului, mai ales în timpul flexiei mâinii sau al activităților care implică prinderea și mișcările repetitive.

Ambele forme sunt cauzate de suprasolicitarea tendoanelor și pot limita semnificativ activitățile zilnice dacă nu sunt diagnosticate și tratate la timp.

Cauze și factori de risc

Epicondilita apare cel mai frecvent ca urmare a suprasolicitării tendoanelor de la nivelul cotului, prin mișcări repetitive sau efort prelungit. În timp, aceste solicitări pot produce microleziuni care duc la inflamație, durere și scăderea forței în antebraț.

Printre cele mai comune cauze se numără activitățile care implică prinderea fermă a obiectelor, ridicarea repetată sau mișcările de rotație ale brațului.

Factorii de risc includ:

Mișcările repetitive efectuate zilnic, fie la locul de muncă, fie în activitățile casnice
Sporturile precum tenisul, golful, squash-ul sau alte discipline care solicită intens articulația cotului
Profesii manuale care implică utilizarea frecventă a uneltelor (construcții, mecanică, tâmplărie, bucătărie)
Munca la calculator, mai ales atunci când postura și ergonomia nu sunt corecte
Vârsta, epicondilita fiind mai frecventă la adulții între 35 și 55 de ani, când tendoanele devin mai vulnerabile la stres mecanic

Identificarea factorilor declanșatori este importantă atât pentru prevenție, cât și pentru alegerea unui tratament eficient.

Simptomele epicondilitei

Simptomele epicondilitei se dezvoltă treptat și pot varia de la un disconfort ușor până la durere persistentă, care limitează mișcările normale ale brațului.

Cel mai frecvent semn este durerea localizată la nivelul cotului, care se accentuează în timpul activităților ce implică folosirea mâinii și a antebrațului.

Printre simptomele comune se numără:

Durere pe partea externă sau internă a cotului, în funcție de tipul epicondilitei
Sensibilitate la atingere în zona afectată
Durere care iradiază spre antebraț
Slăbiciune la nivelul mâinii, dificultate în prinderea obiectelor
Disconfort la gesturi simple, precum strângerea mâinii, ridicarea unei căni sau deschiderea unui borcan
Durere accentuată la mișcări repetitive, mai ales la rotația antebrațului

În lipsa tratamentului, simptomele pot persista și pot afecta semnificativ activitățile zilnice, motiv pentru care este recomandat consultul medical atunci când durerea nu se ameliorează.

Cum se diagnostichează epicondilita

Diagnosticul epicondilitei se stabilește, de cele mai multe ori, în urma unui consult medical de specialitate, pe baza simptomelor descrise de pacient și a examinării clinice a cotului.

Medicul va evalua zona dureroasă și va testa anumite mișcări ale antebrațului și încheieturii, pentru a identifica exact tendonul afectat și gradul de disconfort.

Procesul de diagnostic poate include:

Anamneza, adică discuția despre activitățile zilnice, profesie, sport și momentul apariției durerii
Examinarea clinică, prin palparea cotului și teste de mobilitate și rezistență
Teste funcționale, care reproduc durerea la strângerea pumnului sau la extensia mâinii

În unele cazuri, dacă durerea persistă sau există suspiciunea altor afecțiuni, medicul poate recomanda și investigații suplimentare, precum:

Ecografia musculo-scheletală, pentru evaluarea tendoanelor
RMN, în situații mai complexe, pentru a exclude alte leziuni
Radiografia, mai ales pentru a elimina alte cauze ale durerii articulare

Un diagnostic corect este esențial pentru alegerea tratamentului potrivit și pentru recuperarea completă.

Tratamentul epicondilitei

Tratamentul epicondilitei urmărește reducerea durerii, refacerea tendoanelor afectate și prevenirea reapariției simptomelor. În majoritatea cazurilor, afecțiunea se ameliorează prin metode conservatoare, fără a fi nevoie de intervenții chirurgicale.

Planul de tratament este adaptat în funcție de severitatea durerii și de activitățile care au declanșat problema.

Cele mai utilizate opțiuni includ:

Repaus și evitarea suprasolicitării, prin reducerea temporară a mișcărilor repetitive care provoacă durerea
Aplicarea locală de gheață, utilă în fazele dureroase acute
Medicamente antiinflamatoare, recomandate de medic pentru controlul inflamației și al disconfortului
Orteze și bandaje speciale, care reduc tensiunea asupra tendoanelor în timpul activităților zilnice

Un rol esențial îl are recuperarea medicală, prin:

Kinetoterapie și exerciții specifice, pentru întărirea musculaturii antebrațului și refacerea mobilității
Fizioterapie, care poate accelera vindecarea și reduce durerea

În cazurile în care simptomele persistă, pot fi luate în considerare tratamente avansate, precum:

Infiltrații locale, cu rol antiinflamator
Terapia PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite), utilizată pentru regenerarea tendonului
Intervenția chirurgicală, rar necesară, doar în formele cronice rezistente la tratament

Un diagnostic precoce și un plan terapeutic corect cresc semnificativ șansele de recuperare completă.

Recuperarea și exercițiile recomandate

Recuperarea în epicondilită este un proces gradual, care urmărește refacerea tendonului afectat și reluarea activităților zilnice fără durere. În majoritatea cazurilor, recuperarea corectă, ghidată medical, poate preveni cronicizarea și reapariția simptomelor.

Durata recuperării diferă de la un pacient la altul și depinde de severitatea afecțiunii, de respectarea repausului și de programul de exerciții.

Recomandările generale includ:

Reluarea treptată a activităților, evitând mișcările care declanșează durerea
Respectarea programului de kinetoterapie, esențial pentru vindecare
Corectarea posturii și a ergonomiei, mai ales în cazul muncii la birou sau al activităților repetitive

Exercițiile recomandate au rolul de a întări musculatura antebrațului și de a reduce tensiunea asupra tendonului. Acestea trebuie efectuate progresiv, de preferat sub supravegherea unui specialist, și pot include:

exerciții de stretching pentru extensori și flexori
exerciții de întărire ușoară, cu greutăți mici sau bandă elastică
exerciții de mobilitate și control al mișcării

Este important ca exercițiile să nu provoace durere intensă. Dacă disconfortul persistă, este recomandat consultul medical pentru ajustarea planului de recuperare.

Complicații și evoluția bolii

În majoritatea cazurilor, epicondilita are o evoluție favorabilă atunci când este diagnosticată la timp și tratată corect. Totuși, în lipsa unui tratament adecvat sau dacă suprasolicitarea continuă, afecțiunea poate deveni cronică și poate afecta semnificativ calitatea vieții.

Epicondilita netratată poate duce la:

Durere persistentă, care se menține luni de zile și se accentuează la efort
Limitarea mobilității brațului, cu dificultăți în activități simple de zi cu zi
Scăderea forței de prindere, pacientul având probleme în a ține obiecte sau a efectua mișcări fine
Inflamație și degenerare tendonială, prin afectarea progresivă a structurii tendonului
Recidive frecvente, mai ales dacă nu sunt corectate cauzele declanșatoare

În formele cronice, recuperarea poate dura mai mult, iar uneori sunt necesare tratamente avansate sau, rar, intervenții chirurgicale.

De aceea, evaluarea medicală precoce și un plan complet de tratament și recuperare sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și pentru vindecarea completă.

Prevenția epicondilitei

Prevenția epicondilitei se bazează în principal pe reducerea suprasolicitării tendoanelor și pe adoptarea unor obiceiuri care protejează articulația cotului. Multe cazuri apar din activități repetitive, astfel încât măsurile preventive pot avea un rol important, mai ales la persoanele active sau la cele care lucrează manual.

Recomandările generale includ:

Evitarea mișcărilor repetitive prelungite, atunci când este posibil, sau alternarea activităților pentru a reduce stresul asupra cotului
Încălzirea corectă înainte de sport, mai ales în cazul tenisului, golfului sau altor activități care solicită antebrațul
Tehnică adecvată în sport, cu echipament potrivit și mișcări corecte pentru a preveni suprasolicitarea
Pauze regulate în activitățile profesionale, în special pentru cei care folosesc unelte sau lucrează mult la calculator
Ergonomie corectă la birou, cu poziționarea adecvată a mâinii și antebrațului
Exerciții de întărire și stretching, pentru musculatura antebrațului, care ajută la susținerea tendoanelor

Adoptarea acestor măsuri poate reduce semnificativ riscul de apariție a epicondilitei și poate preveni recidivele la persoanele care au avut deja această afecțiune.

Când trebuie să mergi la medic

Este recomandat să mergi la medic atunci când durerea de la nivelul cotului persistă mai multe zile, se agravează în timpul activităților obișnuite sau începe să limiteze mișcările normale ale brațului. Consultul medical este important și dacă apar dificultăți la prinderea obiectelor, slăbiciune în antebraț sau dacă simptomele revin frecvent, în ciuda repausului.

Un diagnostic corect și un tratament început la timp pot preveni cronicizarea epicondilitei și pot grăbi recuperarea.

La GRAL Medical, pacienții beneficiază de evaluare de specialitate, investigații moderne și planuri personalizate de tratament și recuperare, adaptate fiecărui caz. Dacă te confrunți cu durere la nivelul cotului sau suspiciune de epicondilită, te poți adresa echipei de medici GRAL Medical pentru un consult și recomandări complete.

02-03-2026

Programeaza-te