Epilepsia la copil si adolescent
Programează-te
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Ce este epilepsia?
Epilepsia este una dintre cele mai frecvente patologii neurologice cronice, care poate afecta orice vârstă, însă copiii și adolescenții se numără printre categoriile cel mai frecvent afectate. Epilepsia este caracterizată printr-o activitate electrică anormală la nivelul creierului, care duce la apariția crizelor epileptice.
O criză epileptică poate varia foarte mult ca manifestare, de la episoade scurte de pierdere a conștienței, tulburări de comportament sau episoade de privire fixă, până la convulsii cu mișcări involuntare, care pot implica o jumătate a corpului sau întregul corp.
Epilepsia nu înseamnă întotdeauna convulsii spectaculoase sau episoade dramatice. În multe cazuri, mai ales la copii, crizele pot fi discrete și pot trece neobservate o perioadă, fiind confundate cu lipsa de atenție, visarea cu ochii deschiși sau anumite tulburări de comportament. De aceea, recunoașterea semnelor și evaluarea neurologică precoce sunt foarte importante.
O criză epileptică poate varia foarte mult ca manifestare, de la episoade scurte de pierdere a conștienței, tulburări de comportament sau episoade de privire fixă, până la convulsii cu mișcări involuntare, care pot implica o jumătate a corpului sau întregul corp.
Epilepsia nu înseamnă întotdeauna convulsii spectaculoase sau episoade dramatice. În multe cazuri, mai ales la copii, crizele pot fi discrete și pot trece neobservate o perioadă, fiind confundate cu lipsa de atenție, visarea cu ochii deschiși sau anumite tulburări de comportament. De aceea, recunoașterea semnelor și evaluarea neurologică precoce sunt foarte importante.
Cum se manifestă?
Simptomele epilepsiei pot varia în funcție de tipul și severitatea crizelor epileptice.
Crizele epileptice pot surveni atât în stare de veghe, cât și în somn.
Acestea pot include:
Crizele epileptice pot surveni atât în stare de veghe, cât și în somn.
Acestea pot include:
- Convulsii tonico-clonice: sunt cele mai cunoscute, caracterizate prin contracții musculare violente.
- Absențe: perioade în care copilul pare că se pierde în gânduri sau nu răspunde la stimuli externi.
- Crizele mioclonice: sunt tresăriri ritmice, scurte și repetate.
- Crizele atone: sunt caracterizate prin pierderea bruscă a tonusului postural.
- Pierderea temporară a conștienței.
În funcție de tipul de epilepsie, pot apărea și alte manifestări, precum:
- privire fixă pentru câteva secunde;
- mișcări repetitive involuntare ale membrelor sau feței;
- confuzie după episod;
- somnolență accentuată după criză;
- senzații neobișnuite descrise de copilul mai mare sau adolescent (furnicături, senzație de teamă bruscă, mirosuri sau gusturi neobișnuite, senzație de „deja-vu”);
- tulburări de vorbire sau imposibilitatea temporară de a răspunde.
La sugari și copiii mici, manifestările pot fi uneori mai greu de recunoscut, motiv pentru care orice episod repetitiv neobișnuit trebuie discutat cu medicul neurolog pediatru.
Ce să faci dacă copilul tău este în criză?
Este important ca, în calitate de părinte, să cunoști elementele de prim ajutor. Dacă ești martor la o criză epileptică:
- Păstrează-ți calmul și rămâi lângă copil.
- Așază copilul în poziție culcată pe o parte, într-un mediu liniștit și aerisit.
- Îndepărtează obiectele dure din jur și slăbește hainele strâmte de la nivelul gâtului.
- Nu introduce degetele sau obiecte în gura copilului aflat în criză – copilul nu își va înghiți limba.
- Cronometrează criza și rămâi lângă copil, iar dacă aceasta durează mai mult de 5 minute sau apar crize repetate, sună imediat la 112.
După criză, copilul are nevoie de liniște și supraveghere, iar un consult neurologic este esențial pentru efectuarea investigațiilor și stabilirea tratamentului adecvat.
Este important să reții și câteva lucruri pe care nu trebuie să le faci în timpul unei crize:
- nu încerca să oprești forțat mișcările copilului;
- nu îi da apă, mâncare sau medicamente în timpul episodului;
- nu îl ridica imediat în picioare după ce criza s-a oprit;
- nu îl lăsa singur până nu își revine complet.
Solicită de urgență ajutor medical dacă:
- este prima criză observată;
- criza durează peste 5 minute;
- copilul face mai multe crize una după alta;
- se lovește în timpul episodului;
- are dificultăți de respirație după criză;
- nu își revine complet într-un interval rezonabil.
Cum se diagnostichează epilepsia?
Este esențial ca părinții să fie conștienți de semnele și simptomele epilepsiei la copii și să știe când să ceară ajutor medical. Un diagnostic și un tratament precoce pot ajuta la gestionarea și controlul epilepsiei și la îmbunătățirea calității vieții copilului.
Medicul neurolog pediatru este cel care stabilește diagnosticul de epilepsie în urma evaluărilor care pot include:
Medicul neurolog pediatru este cel care stabilește diagnosticul de epilepsie în urma evaluărilor care pot include:
- EEG (electroencefalograma): înregistrează activitatea electrică cerebrală și poate evidenția descărcările epileptiforme. Este o investigație care poate fi efectuată atât în stare de veghe, cât și în somn.
- CT / IRM cerebral: pentru a identifica eventuale modificări structurale.
- Alte investigații: în funcție de vârstă, istoric și tipul de crize.
În completarea acestor investigații, medicul poate recomanda și analize de laborator sau evaluări suplimentare, în funcție de contextul clinic. De multe ori, descrierea detaliată a episodului de către părinți este foarte valoroasă. Dacă este posibil, filmarea unei crize poate ajuta medicul în orientarea diagnosticului, fără a înlocui însă consultul și investigațiile de specialitate.
Cum se tratează epilepsia la copil și adolescent?
Tratamentul poate include medicație anticonvulsivantă și, în anumite cazuri, alte opțiuni terapeutice, precum diete terapeutice sau stimularea nervului vag, toate acestea fiind stabilite exclusiv de medic, în funcție de tipul epilepsiei și particularitățile fiecărui caz.
Scopul tratamentului este controlul cât mai bun al crizelor, reducerea riscului de recurență și menținerea unei dezvoltări cât mai apropiate de normal a copilului. Alegerea tratamentului depinde de mai mulți factori:
Scopul tratamentului este controlul cât mai bun al crizelor, reducerea riscului de recurență și menținerea unei dezvoltări cât mai apropiate de normal a copilului. Alegerea tratamentului depinde de mai mulți factori:
- tipul de criză epileptică;
- vârsta copilului;
- cauza epilepsiei;
- frecvența crizelor;
- rezultatele investigațiilor;
- prezența altor afecțiuni asociate.
Este foarte important ca tratamentul să fie administrat exact așa cum a fost recomandat de medic, fără întreruperi sau modificări făcute din proprie inițiativă. Oprirea bruscă a medicației anticonvulsivante poate crește riscul de reapariție a crizelor.
Evoluție și monitorizare
Fiecare copil este un caz unic și necesită un plan personalizat de monitorizare și tratament.
Mulți copii cu epilepsie pot avea o viață normală, cu un control bun al crizelor, în funcție de cauza epilepsiei.
Monitorizarea periodică la medicul neurolog pediatru este esențială pentru:
Mulți copii cu epilepsie pot avea o viață normală, cu un control bun al crizelor, în funcție de cauza epilepsiei.
Monitorizarea periodică la medicul neurolog pediatru este esențială pentru:
- evaluarea răspunsului la tratament;
- ajustarea dozelor în funcție de vârstă și greutate;
- urmărirea dezvoltării neurologice și cognitive;
- identificarea eventualelor reacții adverse ale medicației;
- recomandări privind stilul de viață și prevenirea factorilor declanșatori.
În anumite situații, lipsa somnului, febra, stresul, luminile intermitente sau nerespectarea tratamentului pot favoriza apariția crizelor. De aceea, respectarea recomandărilor medicale și o bună colaborare între familie, medic și, uneori, școală sunt foarte importante.
Când este recomandat consultul la neurolog pediatru?
Un consult de neurologie pediatrică este recomandat dacă observi la copil:
- episoade de pierdere a contactului cu mediul;
- privire fixă repetitivă;
- mișcări involuntare sau convulsii;
- episoade de cădere bruscă;
- perioade de confuzie sau somnolență inexplicabilă după un episod;
- manifestări neobișnuite repetate, mai ales în somn.
Cu cât evaluarea este făcută mai devreme, cu atât șansele de stabilire rapidă a diagnosticului și a unui plan corect de tratament sunt mai bune.
Consult de specialitate în cadrul Clinicii MC GRAL Ploiești
Pentru evaluarea corectă a episoadelor suspecte, stabilirea diagnosticului și recomandarea unui plan personalizat de investigații și tratament, vă puteți programa la Dr. Al Ali Elham, medic specialist neurologie pediatrică, în cadrul Clinicii MC GRAL Ploiești.
Un consult de specialitate efectuat la timp este esențial pentru diagnosticarea precoce a epilepsiei și pentru monitorizarea corectă a copilului sau adolescentului.
Un consult de specialitate efectuat la timp este esențial pentru diagnosticarea precoce a epilepsiei și pentru monitorizarea corectă a copilului sau adolescentului.
