Roseola infantum: tot ce trebuie să știi despre boală, simptome, poze și cât durează la copii

Roseola infantum, denumită și exanthema subitum sau „a șasea boală a copilăriei", este o infecție virală contagioasă, întâlnită mai ales la sugari și copii cu vârste între 6 luni și 2 ani. Această afecțiune se distinge printr-o febră instalată brusc, urmată de o erupție cutanată specifică. Termenul „a șasea boală a copilăriei" își are originea în clasificarea istorică a bolilor eruptive comune la copii, roseola fiind a șasea identificată. Deși poate genera îngrijorare părinților, roseola infantum este, în general, o boală ușoară, care se vindecă de la sine și nu produce complicații pe termen lung.
 

Simptomele roseolei infantum se succed într-o manieră caracteristică, utilă pentru identificarea bolii. Perioada de incubație variază între 5 și 15 zile, interval în care copilul poate fi contagios, fără a prezenta semne vizibile.

Prima etapă a bolii este marcată de febră bruscă și mare care poate atinge 39-40,5°C. Această febră apare neașteptat și durează, de obicei, între 3 și 5 zile. În această perioadă, copilul poate avea și alte simptome asociate, precum dureri de gât, secreții nazale ușoare, tuse sau o iritabilitate accentuată.

A doua etapă începe odată cu remiterea febrei, când apare erupția cutanată specifică. Aceasta constă în pete mici, rozalii, ușor proeminente, care apar inițial pe trunchi și se extind apoi pe gât, brațe și, uneori, pe față și picioare. Erupția nu provoacă mâncărimi și poate persista de la câteva ore până la 2-3 zile. Pozele cu roseola infantum pot ajuta părinții să recunoască această erupție distinctivă.

Alte semne care pot însoți roseola infantum la copii includ diaree ușoară, lipsa poftei de mâncare, umflarea pleoapelor și inflamarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului. Important de reținut este că, în timpul febrei, copilul este cel mai contagios, iar transmiterea se poate produce chiar înainte de apariția erupției cutanate.


 

Roseola infantum este provocată, în principal, de virusul herpetic uman de tip 6 (HHV-6), un virus extrem de contagios, care se răspândește cu ușurință între copiii mici. În cazuri mai rare, virusul herpetic uman de tip 7 (HHV-7) poate determina, de asemenea, această afecțiune, deși HHV-6 rămâne cauza principală.

Transmiterea roseolei infantum are loc prin contactul cu secrețiile respiratorii ale unei persoane infectate. Virusul se răspândește prin picăturile de salivă eliminate în aer când o persoană infectată tușește, strănută, vorbește sau râde. De asemenea, transmiterea se poate realiza prin contactul cu obiecte contaminate, precum jucării sau alte obiecte pe care copiii le duc frecvent la gură.

Un aspect important este că roseola infantum este contagioasă chiar înainte de apariția erupției cutanate, în perioada febrilă, ceea ce înseamnă că un copil poate transmite virusul înainte ca părinții să știe că este bolnav. După ce febra dispare și apare erupția, contagiozitatea scade considerabil. Deși roseola infantum la adulți este posibilă, se întâmplă mai rar, majoritatea adulților fiind protejați de un sistem imunitar matur sau de expunerea anterioară la virus. Transmiterea roseolei infantum la adulți poate avea loc, dar, de obicei, determină simptome mai ușoare sau chiar absența acestora.
 

Întrebarea cât durează roseola infantum este frecventă printre părinții îngrijorați. În general, boala are o durată totală de aproximativ 7-10 zile, fiind împărțită în două etape distincte. Prima etapă, cea febrilă, durează între 3 și 5 zile și se caracterizează prin febră înaltă, care poate ajunge la 39-40°C. Această etapă se încheie brusc, când temperatura corpului revine la normal.

A doua etapă, eruptivă, apare imediat după scăderea febrei și durează, de regulă, 1-2 zile. În această etapă, copilul dezvoltă erupția cutanată specifică, formată din mici pete rozalii, care nu provoacă mâncărime și dispar de la sine. O formă ușoară de roseola infantum poate avea o durată și mai scurtă, cu simptome mai puțin intense, dar urmează același model general. În majoritatea cazurilor, copilul se recuperează complet în decurs de 10 zile, roseola infantum fiind o boală autolimitată, care nu necesită tratament specific.

Diferenta între roseola infantum și rujeolă
Diferenta între roseola infantum și rujeolă este esențială pentru un diagnostic corect, deoarece, deși ambele sunt boli eruptive ale copilăriei, prezintă manifestări clinice și evoluție distincte. În cazul roseolei infantum, erupția cutanată apare după remiterea bruscă a febrei, iar petele rozalii nu provoacă mâncărimi și sunt distribuite în special pe trunchi, extinzându-se ulterior pe gât și membre. În schimb, rujeola (pojarul) debutează cu febră înaltă, simptome respiratorii (tuse, secreții nazale, conjunctivită) și erupție cutanată care apare în timpul febrei, inițial pe față și apoi se extinde pe tot corpul, fiind adesea însoțită de mâncărimi și un aspect mai intens. De asemenea, rujeola poate genera complicații severe, pe când roseola are, de regulă, o evoluție ușoară și autolimitată.


 

Diagnosticul de roseola infantum se stabilește, în principal, pe baza simptomelor clinice și a examinării fizice realizate de medicul pediatru. Medicul va evalua erupția cutanată caracteristică și va lua în considerare istoricul medical al copilului, inclusiv evoluția simptomelor de la febră la erupție.

Diferența dintre roseola infantum și rujeolă este un aspect esențial în diagnosticare, deoarece cele două afecțiuni pot prezenta simptome similare la prima vedere. Spre deosebire de rujeolă, roseola infantum se caracterizează prin apariția erupției după scăderea febrei, nu în timpul acesteia. De asemenea, erupția roseolei nu provoacă mâncărime și are o distribuție diferită pe corp.

În general, nu sunt necesare analize de laborator pentru a confirma diagnosticul de roseola infantum. Totuși, medicul poate solicita analize de sânge pentru a exclude alte afecțiuni cu simptome similare sau dacă există suspiciuni de complicații. Aceste analize pot include hemoleucograma completă sau teste serologice pentru a detecta prezența anticorpilor împotriva virusului HHV-6. Simptomele roseolei infantum pot fi confundate cu cele ale altor boli eruptive, precum rubeola sau scarlatina, de aceea un diagnostic precis este esențial pentru a evita administrarea inutilă a antibioticelor, care nu sunt eficiente în infecțiile virale.
 

Roseola infantum la adulți este o afecțiune rar întâlnită, deoarece majoritatea persoanelor dobândesc imunitate încă din copilărie, după primul contact cu virusul. Totuși, în situații excepționale, adulții cu un sistem imunitar slăbit sau care nu au fost expuși la virus în copilărie pot dezvolta această boală. Simptomele la adulți sunt, de obicei, mai ușoare sau chiar absente, manifestându-se uneori doar printr-o febră ușoară și o stare generală de rău, erupția cutanată fiind mai puțin frecventă. În cazuri rare, pot apărea complicații la persoanele imunodeprimate, motiv pentru care este recomandată consultarea unui medic în cazul apariției simptomelor sugestive.
 

Nu există un tratament specific pentru roseola infantum, fiind o boală virală autolimitată. Obiectivul principal al managementului medical este de a ameliora simptomele și de a asigura confortul copilului pe durata bolii. Abordarea terapeutică se concentrează pe tratamentul simptomatic și de susținere.

Pentru controlul febrei, se pot administra antitermice, precum paracetamol sau ibuprofen, respectând cu strictețe dozele recomandate de medicul pediatru, în funcție de greutatea și vârsta copilului. Este esențial să se evite administrarea aspirinei la copii, deoarece aceasta poate provoca sindromul Reye, o afecțiune rară, dar potențial fatală.

O hidratare adecvată este fundamentală în tratament, fiind crucială pentru a preveni deshidratarea cauzată de febră. Se recomandă oferirea frecventă de lichide, precum apă, ceaiuri neîndulcite, supe clare sau soluții de rehidratare orală. Repausul este, de asemenea, esențial pentru a permite organismului să lupte eficient împotriva infecției.

În ceea ce privește necesitatea de a sta în casă în cazul roseolei infantum, se recomandă izolarea copilului la domiciliu, pentru a preveni răspândirea infecției către alți copii, în special cei cu un sistem imunitar slăbit. Majoritatea copiilor se recuperează complet acasă, fără a necesita spitalizare. Este important să se monitorizeze atent starea copilului și să se solicite asistență medicală dacă apar complicații, precum convulsii febrile sau dificultăți respiratorii.
 

Prevenirea răspândirii roseolei infantum se bazează pe respectarea unor măsuri de igienă de bază și pe gestionarea adecvată a cazurilor confirmate. Spălarea frecventă și corectă a mâinilor cu apă și săpun, mai ales după contactul cu persoane bolnave sau cu obiecte potențial contaminate, este cea mai eficientă metodă de a preveni transmiterea virusului.

Evitarea contactului apropiat cu persoanele infectate, în special în spațiile închise, precum grădinițele, centrele de îngrijire sau locurile de joacă, poate reduce semnificativ riscul de transmitere. Dacă un copil a fost diagnosticat cu roseola infantum, se recomandă izolarea acestuia la domiciliu până la 24 de ore de la dispariția completă a febrei.

În ceea ce privește igiena personală a copilului bolnav, părinții se întreabă adesea dacă se poate face baie în caz de roseola infantum. Răspunsul este da – îmbăierea cu apă călduță și săpun delicat este permisă și chiar recomandată pentru menținerea igienei, cu condiția să se evite frecarea excesivă a pielii. După baie, pielea trebuie tamponată ușor cu un prosop moale și curat.

Pentru o gestionare optimă a simptomelor, se recomandă menținerea unui mediu confortabil și odihnitor, evitând supraîncălzirea camerei și asigurând o ventilație adecvată. Hainele copilului trebuie să fie ușoare și confecționate din materiale naturale, care permit pielii să respire. Monitorizarea atentă a stării generale a copilului și contactarea medicului în cazul agravării simptomelor sunt măsuri esențiale pentru o recuperare completă și fără complicații.
 

O întrebare frecventă a părinților este de câte ori se poate face roseola infantum și dacă este posibil ca roseola infantum să apară de mai multe ori. În general, după ce o persoană a fost infectată cu roseola infantum, organismul dezvoltă imunitate pe termen lung împotriva virusului care a cauzat boala, ceea ce înseamnă că, de cele mai multe ori, roseola se face o singură dată în viață.

Totuși, există câteva excepții importante. Deoarece roseola poate fi cauzată de două tipuri diferite de virusuri – HHV-6 și HHV-7 – este posibil, deși foarte rar, ca un copil să fie infectat separat cu fiecare tip de virus. Acest lucru ar putea duce la două episoade distincte de roseola, dar această situație este extrem de rară în practică.

De asemenea, virusurile herpetice au capacitatea de a rămâne latente în organism după infecția inițială. În cazuri excepționale, acestea se pot reactiva atunci când sistemul imunitar este sever afectat, cum ar fi în cazul unor boli grave sau tratamente care slăbesc imunitatea. Cu toate acestea, aceste situații sunt extrem de rare, iar majoritatea copiilor trec printr-un singur episod de roseola în copilărie, după care rămân imuni la infecțiile ulterioare cauzate de același virus.
 

Este esențial să consultați medicul dacă cel mic prezintă complicații ale roseolei infantum sau semne de alarmă, care necesită o evaluare medicală urgentă. Printre acestea se numără febra persistentă, care depășește 38,9°C și durează mai mult de 24 de ore fără alte simptome, convulsiile febrile (mai ales dacă se întâmplă pentru prima dată), dificultățile de respirație sau tusea severă, care pot indica probleme pulmonare.

De asemenea, o erupție cutanată severă, care provoacă mâncărimi intense sau durere, precum și semnele de deshidratare (reducerea cantității de urină, uscăciunea gurii, lipsa de energie) necesită atenție medicală imediată. Roseola la bebeluși cu vârsta sub 6 luni poate fi mai gravă și necesită o monitorizare medicală atentă.

Deși, în general, evoluția este ușoară și fără complicații, este important ca părinții să monitorizeze atent simptomele copilului și să solicite sfatul unui medic pediatru la apariția semnelor de alarmă. Pentru o evaluare corectă și un diagnostic rapid, vă recomandăm să apelați la specialiștii în pediatrie de la GRAL Medical. Programați acum o consultație pentru siguranța și sănătatea copilului dumneavoastră!