Ulcer gastric: simptome, cauze (Helicobacter Pylori) si tratament

Ulcerul gastric este o leziune deschisă a mucoasei stomacului, cauzată în principal de infecția cu Helicobacter pylori sau de utilizarea prelungită a antiinflamatoarelor nesteroidiene. Boala se manifestă prin dureri epigastrice, arsuri și senzație de plenitudine, iar netratată poate evolua spre complicații severe precum hemoragia sau perforația peretelui stomacal. Diagnosticul se stabilește prin endoscopie digestivă superioară, iar tratamentul combină inhibitori de pompă de protoni cu antibiotice, atunci când bacteria este prezentă.
 

Ulcerul gastric reprezintă o leziune deschisă la nivelul mucoasei stomacului, care apare atunci când echilibrul dintre aciditatea gastrică și mecanismele naturale de protecție ale peretelui stomacal este perturbat. Termenul de ulcer peptic este mai larg și include atât ulcerul gastric, localizat la nivelul stomacului, cât și ulcerul duodenal, situat în prima porțiune a intestinului subțire, imediat după stomac.

Din punct de vedere medical, boala ulceroasă afectează mucoasa stomacului, prima porțiune a intestinului subțire, iar uneori și partea inferioară a esofagului. Diferența dintre cele două forme principale ține în primul rând de localizare, dar și de tiparul durerii resimțite de pacient. Ambele forme sunt considerate variante ale aceleiași boli de fond, generate de deteriorarea stratului protector de mucus gastric și de expunerea excesivă a țesutului la acidul clorhidric și la enzimele digestive.

Leziunea propriu-zisă poate varia semnificativ ca profunzime și severitate, de la eroziuni superficiale care provoacă disconfort trecător, până la ulcerații profunde ce penetrează straturile mai adânci ale peretelui gastric. Recunoașterea precoce a bolii este esențială, deoarece, netratată, aceasta poate evolua spre complicații care pun viața în pericol.

Tipurile de ulcer la stomac se clasifică în principal după localizarea anatomică a leziunii și după mecanismul care a dus la apariția ei. Termenul de ulcer gastroduodenal desemnează, generic, orice ulcer situat fie în stomac, fie în duoden, cele două afecțiuni fiind strâns înrudite.

Ulcerul gastric apare de regulă pe curbura mică a stomacului și se caracterizează printr-o durere care se poate accentua în timpul sau imediat după masă. Ulcerul duodenal, mult mai frecvent decât cel gastric, produce în schimb un disconfort care se ameliorează temporar după alimentație, dar reapare la câteva ore, inclusiv noaptea. Durerea din ulcerul duodenal apare la aproximativ trei ore după masă și poate trezi pacientul din somn, în timp ce durerea din ulcerul gastric se poate agrava odată cu alimentația.

Există și forme mai rare, precum ulcerul esofagian, localizat în partea inferioară a esofagului, sau ulcerele asociate diverticulului Meckel. Clasificarea precisă a tipului de ulcer ghidează atât investigațiile suplimentare, cât și schema terapeutică aleasă de medicul gastroenterolog.

Helicobacter pylori este o bacterie spiralată, gram-negativă, capabilă să colonizeze mucoasa gastrică și considerată principala cauză infecțioasă a ulcerului gastric la nivel mondial. Estimările arată că aproximativ jumătate din populația globului este infectată, deși marea majoritate a persoanelor nu dezvoltă simptome vizibile, iar prevalența infecției în România este semnificativ mai ridicată decât în țările din Europa de Vest.

Ceea ce permite bacteriei să supraviețuiască în mediul extrem de acid al stomacului este o enzimă numită urează, prin intermediul căreia descompune ureea în amoniac și dioxid de carbon; amoniacul neutralizează acidul clorhidric din jurul bacteriei, creând astfel un micromediu protector. Odată fixată pe peretele gastric, bacteria declanșează un răspuns inflamator cronic, care afectează treptat integritatea stratului protector al mucoasei.

Mecanismul prin care infecția duce la ulcer este complex: bacteria reduce producția de prostaglandine protectoare și poate perturba secreția de acid gastric, fie în sensul creșterii, fie al scăderii acesteia, în funcție de zona stomacului colonizată. Transmiterea se realizează predominant pe cale fecal-orală și oral-orală, iar infecția se dobândește cel mai frecvent în copilărie și, netratată, persistă toată viața. Detalii suplimentare sunt disponibile în articolul dedicat infecției cu Helicobacter pylori, simptomelor și opțiunilor de tratament.
 

Simptomele Helicobacter pylori sunt adesea nespecifice, iar unul dintre aspectele cele mai înșelătoare ale acestei infecții este că, în multe cazuri, evoluează complet asimptomatic. Organismul poate tolera prezența bacteriei fără semnale de alarmă evidente, ceea ce întârzie diagnosticul și permite inflamației să progreseze în tăcere timp de ani de zile.

Există diferențe notabile între forma acută și cea cronică a infecției. În faza acută, simptomele pot fi mai intense și pot include dureri abdominale severe, mai ales dacă bacteria a provocat deja o eroziune a mucoasei, în timp ce în forma cronică disconfortul este persistent, dar de intensitate moderată, motiv pentru care este frecvent ignorat sau tratat empiric cu antiacide.

Anumite semne impun consultarea de urgență a unui medic: durere abdominală intensă și bruscă, scaune negre sau cu sânge, vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea, ori scădere inexplicabilă în greutate. Diagnosticul se confirmă prin teste specifice, precum testul respirator cu uree, analiza antigenului din materiile fecale sau testele serologice de sânge, fiecare având avantaje și limitări proprii în funcție de context.


 

Simptomele ulcerului gastric evoluează gradual, de la un disconfort ușor, resimțit la început de ulcer, până la manifestări severe în cazul complicațiilor. Semnul cel mai caracteristic este durerea epigastrică, descrisă frecvent ca o senzație de arsură sau roadere, localizată între buric și stern.

În fazele incipiente, durerea poate fi confundată cu o simplă indigestie sau cu senzația de foame, motiv pentru care mulți pacienți amână vizita la medic. Durerea este de obicei localizată oriunde între buric și stern, poate dura de la câteva minute până la câteva ore și se poate agrava atunci când stomacul este gol. Alte manifestări frecvente includ balonarea, senzația de plenitudine, greața, vărsăturile și, în cazul ulcerului gastric, scăderea poftei de mâncare însoțită de pierdere în greutate.

Pe măsură ce leziunea se adâncește, riscul de complicații crește semnificativ. Cea mai frecventă complicație este sângerarea digestivă, care se poate manifesta prin scaune negre, cu aspect de smoală, sau prin vărsături cu sânge. O complicație extrem de gravă este perforația: apariția unei găuri în stomac prin care conținutul gastric sau duodenal se scurge în cavitatea abdominală, provocând o peritonită acută. Primul semn al perforației este de obicei o durere abdominală intensă și bruscă, iar un ulcer duodenal perforat poate provoca sângerare prin afectarea unei artere situate în apropierea duodenului. Un stomac perforat reprezintă o urgență chirurgicală, care necesită intervenție medicală imediată. O altă complicație posibilă este îngustarea canalului piloric, ca urmare a cicatrizării repetate, care poate provoca vărsături severe și blocarea evacuării gastrice.


 

Ulcerul gastric apare atunci când factorii care lezează mucoasa stomacului depășesc capacitatea acesteia de apărare și regenerare. Pe lângă infecția cu Helicobacter pylori, principala cauză bacteriană, există mai mulți factori care contribuie semnificativ la apariția bolii.

Este important de menționat că stresul cronic din viața de zi cu zi, deși influențează negativ funcționarea digestivă, nu mai este considerat astăzi o cauză principală de sine stătătoare a ulcerului, ci mai degrabă un factor agravant atunci când se asociază cu infecția cu H. pylori sau cu utilizarea AINS. Pentru o analiză detaliată a obiceiurilor de viață care cresc riscul de boală, poate fi consultat articolul despre obiceiurile nesănătoase care duc la apariția ulcerului.


 

Tratarea ulcerului gastric începe întotdeauna cu un diagnostic precis, deoarece schema terapeutică depinde de cauza exactă a leziunii. Cea mai fiabilă metodă de diagnostic rămâne endoscopia digestivă superioară, procedură prin care medicul vizualizează direct mucoasa gastrică, evaluează dimensiunea și localizarea ulcerului și poate preleva biopsii pentru a exclude o eventuală malignitate sau pentru a testa prezența Helicobacter pylori. Mai multe informații despre această procedură se regăsesc în articolul dedicat endoscopiei digestive superioare.

Pe lângă endoscopie, medicul poate recomanda teste specifice pentru infecția cu H. pylori — testul respirator cu uree, analiza antigenului din scaun sau testele serologice — precum și analize de sânge pentru depistarea anemiei asociate sângerărilor cronice.



Atunci când infecția cu H. pylori este confirmată, medicamentele pentru ulcer se administrează în scheme combinate: inhibitorul de pompă de protoni împreună cu două antibiotice, timp de zece până la paisprezece zile, conform ghidurilor europene de consens în domeniu. În cazurile în care ulcerul este cauzat de utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, prima măsură constă în întreruperea sau înlocuirea acestor medicamente, alături de administrarea unui inhibitor de pompă de protoni pentru cicatrizarea leziunii. Confirmarea vindecării și a eradicării bacteriene se realizează, de regulă, prin repetarea testului respirator sau a celui din materiile fecale, la câteva săptămâni după finalizarea tratamentului.
 

Deși nu poate înlocui medicația prescrisă de medic, modul în care se tratează ulcerul gastric natural prin alimentație adecvată joacă un rol important în susținerea vindecării mucoasei și în reducerea disconfortului. Dieta nu este considerată o cauză directă a bolii, însă anumite alimente pot irita mucoasa deja afectată, în timp ce altele au un efect calmant asupra stomacului.

Printre alimentele bune pentru ulcer gastric se numără cele ușor digerabile: proteine slabe precum carnea de pui sau peștele, legumele fierte, fructele neacide precum bananele sau merele coapte, cerealele integrale și ceaiurile calmante pe bază de mușețel sau tei. În schimb, printre alimentele interzise în ulcer gastric se regăsesc preparatele picante, prăjelile, alimentele foarte acide, cafeaua, băuturile carbogazoase și alcoolul, toate acestea putând crește aciditatea gastrică sau irita direct leziunea.



Un stil de mese mici și frecvente, mestecarea atentă a alimentelor și evitarea meselor copioase seara târziu sunt măsuri simple care sprijină procesul de recuperare. Cât durează vindecarea unui ulcer gastric depinde de cauză, dimensiunea leziunii și respectarea tratamentului: ulcerele induse de antiinflamatoare se vindecă de regulă în șase până la opt săptămâni de la întreruperea medicamentului și introducerea unui inhibitor de pompă de protoni, în timp ce eradicarea infecției cu H. pylori necesită, de obicei, zece până la paisprezece zile de terapie combinată, urmate de o perioadă suplimentară de cicatrizare a mucoasei. Renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, gestionarea stresului și evitarea automedicației cu antiinflamatoare rămân măsurile esențiale de prevenire pe termen lung. Ulcerul gastric poate coexista uneori cu alte afecțiuni ale tractului digestiv superior, motiv pentru care merită cunoscută și boala de reflux gastroesofagian, o afecțiune înrudită care implică tot acidul gastric.

Când ai simptome sugestive de ulcer sau teste pozitive pentru Helicobacter pylori, adresează-te în primul rând medicului gastroenterolog; în funcție de caz, acesta poate colabora cu medicul internist pentru evaluare generală sau cu chirurgul în situații complicate (de exemplu, sângerare sau perforație).

Pentru programări rapide și îngrijire coordonată, contactează echipa medicală Gral Medical!