Alergie sau raceala?

 

Alergologii au observat o frecventa crescuta a racelilor in anamneza (istoricul) bolnavilor, in special a copiilor cu alergie respiratorie la acarieni din praful de casa (mai rar si in cazul alergiei la puricii de balta ce constituie hrana uscata a pestisorilor din acvarii).

Coreland acest fapt de observatie clinica cu datele de fiziopatologie furnizate de progresele alergologiei in ultimele doua-trei decenii, se pot gasi trei explicatii extem de plauzibile ale acestui fenomen, fiecare dintre ele acoperind cate o parte importanta din intregul reprezentat de acesti bolnavi.

Prima varianta, frecvent intalnita, o constituie cazurile de bolnavi care ignora starea lor de alergie si care, la contactul cu o cantitate masiva de alergeni (de ex. acarienii), reactioneaza prin stranuturi in salve, secretii apoase nazale si oculare (curge nasul, lacrimeaza), simptome urmate la 1-2 zile de o tuse spastica, urata, care - dupa circa 5-7 zile - devine mucoasa +/- purulenta, se rupe, tinzand sa dispara la finele a 2-3 saptamani de la inceputul racelii.

Desigur, aceste simptome sunt aproape identice cu cele ale unei viroze respiratorii, mai ales ca nu toate virozele sunt insotite de febra. Un astfel de pacient trebuie indreptat catre consultul alergologic, iar masurile de profilaxie antialergica, dublate de un tratament corespunzator, vor diminua frecventa acestor false raceli.

Prof. Dr. Ioan Brad Iamandescu, Medic Primar Alergologie si Imunologie Clinica in cadrul Clinicii Gral Stefan cel Mare ne spune ca "destul de frecvent, un alergic - cu o imunitate mai scazuta - face viroze respiratorii datorita eliberarii in cursul reactiei alergice (produsa zilnic in contact cu o cantitate mai redusa de praf) a unor molecule de adeziune (de ex. ICAM-1) care constituie un factor propice pentru multiplicarea anumitor virusuri respiratorii. Avem de-a face aici cu adevarate raceli (adica viroze) favorizate decisiv de o alergie respiratorie preexistenta."

In sfarsit, exista raceli adevarate, viroze frecvente cu manifestari de rinita si bronsita (tuse seaca, apoi productiva), survenite pe un teren cu o imunitate respiratorie redusa, dar si o imunitate generala cu un deficit partial, la nivelul unor subclase de IgG.

In toate trei cazurile (alergie fara viroza, alergie cu viroza si viroza fara alergie), factorul psihologic poate interveni in grade variate, mai ales in ultimele doua situatii, in care interventia stresului psihic poate afecta negativ imunitatea, asa cum am demonstrat si noi in 1976-1977 la studentii universitatilor din Bucuresti.
 

Pentru detalii si programari sunati la *GRAL (*4725) / 021-323.00.00