Noutati
Chirurgia eventrațiilor
Doresc sa aflu mai multe detalii
- Diferența dintre eventrație și hernie
- Etiologia eventrațiilor
- Simptomele eventrațiilor
- Diagnosticarea eventrațiilor
- Tratamentul eventrațiilor
- Pregătirea înainte de chirurgia eventrațiilor
- Efectuarea intervenției chirurgicale
- Complicații ale chirurgiei eventrațiilor
- Recuperarea după intervenția chirurgicală
Diferența dintre eventrație și hernie
Acești doi termeni creează deseori confuzie. Atât eventrația, cât și hernia presupun exteriorizarea organelor. Diferența dintre cele două este reprezentată de zona la nivelul căreia se realizează exteriorizarea organelor.
În cadrul herniei, protruzia organelor se face la nivelul unor orificii fiziologice, a căror rezistență a scăzut. Pe de altă parte, în cazul eventrației, protruzia organelor are loc prin orificii formate în timpul intervențiilor chirurgicale sau al traumatismelor.
Etiologia eventrațiilor
În majoritatea cazurilor, eventrațiile apar ca urmare a slăbirii peretelui abdominal, din cauza inciziilor create în timpul unei intervenții chirurgicale deschise. Pacienții care au efectuat o astfel de intervenție au risc cu 20% mai mare de a dezvolta eventrații, comparativ cu persoanele ce nu au urmat proceduri chirurgicale.
Este important de menționat că nu doar operațiile sunt o cauză a apariției eventrațiilor. Pe lângă acestea, există și o serie de factori favorizanți, precum:
- tusea cronică;
- obezitatea;
- diabetul zaharat;
- infecții ale unei plăgi operate;
- traumatisme;
- ridicarea greutăților;
- depunerea unor efort fizic de intensitate crescută.
Simptomele eventrațiilor
Eventrațiile pot fi clasificate în 3 categorii:
- eventrație reductibilă;
- eventrație încarcerată;
- eventrație strangulată.
Eventrația reductibilă
Acest tip de eventrație poate fi însoțită de durere la unii pacienți. Masa resimțită de către pacient sau sacul de eventrație este evidențiat în timpul efortului de tuse. În repaus sau la efectuarea manevrelor de taxis (compresie), sacul de eventrație se reduce. Reducerea se produce și în decubit dorsal.
Eventrația încarcerată
Eventrația încarcerată este recunoscută după remanența sacului de eventrație, care nu mai este reductibil. În acest tip de eventrație, durerea este prezentă la majoritatea pacienților. Alte simptome care pot fi întâlnite sunt:
- încetinirea tranzitului intestinal;
- senzația de greață;
- vărsături.
În cazul unei eventrații încarcerate, prezentarea la medic este recomandat a se realiza cât mai repede.
Eventrația strangulată
În această situație, sacul de eventrație este strangulat și nu mai este vascularizat corespunzător. Lipsa vascularizației conduce la apariția ischemiei și, ulterior, a necrozei. Printre simptomele caracteristice eventrației strangulate se află:
- durerea;
- tranzitul intestinal este încetinit, până la dispariția acestuia;
- meteorismul (balonare);
- senzația de greață;
- vărsături (inițial au conținut bilios, ulterior sunt fecaloide).
Eventrația strangulată reprezintă o urgență medicală al cărei tratament îl constituie intervenția chirurgicală.
Diagnosticarea eventrațiilor
De cele mai multe ori, diagnosticul este stabilit pe baza examenului clinic și a informațiilor obținute din anamneză. Pacientul prezintă protruzia organelor, care se evidențiază ca o masă care își poate modifica volumul în funcție de efortul realizat de pacient. Astfel, când pacientul tușește, această masă își mărește volumul. În repaus, formațiunea se poate retrage. Acest aspect evidențiază caracterul reductibil al eventrației.
Confirmarea diagnosticului se realizează întotdeauna prin metode imagistice. Cel mai adesea sunt folosite:
În cazul pacienților cu obezitate sau al celor care prezintă eventrații de dimensiuni mici, investigațiile imagistice au un rol important în stabilirea diagnosticului.
Tratamentul eventrațiilor
Tratarea eventrațiilor se realizează doar prin metode chirurgicale. Există 2 metode chirurgicale:
- chirurgia eventrațiilor laparoscopică;
- chirurgia eventrațiilor prin intervenție chirurgicală deschisă.
Intervenția chirurgicală laparoscopică
Utilizarea tehnicilor laparoscopice sunt preferate deseori pentru a trata eventrațiile, în special pe cele cu dimensiuni mici și medii. Această metodă are avantajul de a reduce riscul de recidivă de la 35%, în cazul intervenției chirurgicale prin abord deschis, la mai puțin de 5%. Alte beneficii ale acestei tehnici sunt:
- durata intervenției este mai mică;
- complicațiile sunt mai puține;
- recuperarea este mai rapidă;
- riscul de a dezvolta infecții este mai redus;
- aspectul estetic este mai plăcut.
Intervenția chirurgicală prin abord deschis
Această metodă de tratament este aleasă pentru:
- eventrațiile de dimensiuni mari;
- eventrațiile încarcerate;
- eventrațiile strangulate.
Abordul deschis îi permite medicului chirurg să aibă mai mult spațiu de manevră. Acest aspect al chirurgiei deschise constituie un avantaj în cazul apariției complicațiilor. De asemenea, organele învecinate sunt ușor vizualizate, ceea ce asigură evidențierea eventualelor zone de ischemie.
Pregătirea înainte de chirurgia eventrațiilor
În cazul unei eventrații, indiferent de metoda chirurgicală aleasă, pacientul este supus unui examen clinic detaliat. Anamneza este foarte importantă pentru a afla patologiile asociate, tratamentele urmate și alergiile cunoscute.
Înainte de a trata eventrația, medicul poate recomanda unele investigații, care să aducă informații suplimentare. Este important ca toate analizele și examenele imagistice să fie realizate rapid, în special în cazul unei situații de urgență. Clinica Gral deține echipamentele necesare realizării investigațiilor utile pacienților, ale căror rezultate sunt eliberate într-un timp scurt.
Medicul îi explică pacientului de ce sunt utile unele investigații, care este tratamentul optim, dar și care sunt posibilele complicații ce pot apărea. Pentru realizarea oricărei analize sau intervenții medicale, este necesar ca pacientul să fie de acord și să semneze consimțământul informat.
Efectuarea intervenției chirurgicale
Chirurgia laparoscopică a eventrațiilor
Prima etapă a acestei proceduri constă în delimitarea câmpului operator și realizarea antisepsiei zonei de interes. Pentru realizarea procedurii, pacientul beneficiază de anestezie generală.
Ulterior, sunt realizate 3 incizii, prin intermediul cărora sunt introduse în cavitatea abdominală:
- tubul care introduce dioxidul de carbon în interiorul cavității, cu rolul de a facilita vizualizarea organelor abdominale;
- laparoscopul - instrumentul care conține camera ce permite vizualizarea cavității abdominale;
- alte instrumente care au rol în tratarea eventrației.
Pentru tratarea acestei patologii, medicul chirurg reduce sacul de eventrație, mobilizându-l la nivelul cavității abdominale. Ulterior, zona slăbită a peretelui abdominal este acoperită cu o plasă care va împiedica protruzia sacului de eventrație în exteriorul cavității abdominale. În cele din urmă, inciziile se suturează.
Chirurgia prin abord deschis a eventrațiilor
La fel ca și în cazul chirurgiei laparoscopice, se izolează zona de interes și se realizează antisepsia acesteia. Anestezia folosită poate fi:
- rahidiană (dacă eventrația este localizată inferior de ombilic);
- generală (dacă eventrația este localizată superior de ombilic).
Medicul chirurg realizează o incizie cu dimensiuni mai crescute decât cele efectuate în chirurgia laparoscopică. Sacul de eventrație este readus în cavitatea abdominală, iar defectul parietal este ameliorat prin montarea unei plase la acest nivel. În cazul existenței structurilor ischemice, acestea vor fi excizate.
Complicații ale chirurgiei eventrațiilor
Singura metodă de tratament pentru eventrații este reprezentată de intervenția chirurgicală. Cu toate acestea, pacienții pot prezenta unele complicații, precum:
- infectii;
- durere;
- sângerări;
- recidiva eventrației.
Recuperarea după intervenția chirurgicală
Recuperarea după intervenția laparoscopică
Spitalizarea pacienților la care s-a optat pentru chirurgia laparoscopică este de scurtă durată, până la maximum 2 zile. Ulterior, aceștia sunt externați. După aproximativ 2 zile de la operație, dușul este permis.
Activitățile cotidiene pot fi reluate în aproximativ 10 zile. Un alt element caracteristic este reprezentat de faptul că durerea are o intensitate mai mică în comparație cu durerea postoperatorie din abordul deschis.
Recuperarea după intervenția prin abord deschis
Intervenția chirurgicală deschisă necesită o perioadă mai lungă de spitalizare. De asemenea, durerea postoperatorie este mai accentuată. Pacientul își poate relua activitățile zilnice după aproximativ 3-4 săptămâni.
În cazul eventrațiilor de dimensiuni mari, după operație, pacientului îi este recomandată purtarea unei centuri. Aceasta are rolul de a stabiliza peretele abdominal și a reduce riscul de recidivă. Centura se poartă doar pe perioada zilei, când pacientul realizează activitate fizică.
Chiar dacă, după aproximativ 3 săptămâni, pacientul se simte mai bine și își recapătă forța, acestuia îi este recomandată evitarea efortului fizic intens. În caz contrar, riscul de recidivă este mult crescut și pot apărea complicații.
Metodele chirurgicale reprezintă singura variantă de tratament a eventrațiilor. Dintre metodele existente în prezent, metoda laparoscopică este cea care prezintă cele mai multe beneficii pentru pacient. Are o durată de efectuare scăzută, complicațiile sunt puține, iar recuperarea este mai rapidă. Pentru a afla mai multe despre această metodă și când este indicată apelați la specialistii Clinicii Gral.
Pentru mai multe informații sau programări ne puteți contacta la 021.323.00.00.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- www.columbiasurgery.org, https://columbiasurgery.org/conditions-and-treatments/diaphragm-eventration, accesat la data 18.04.2022;
- www.coresurgicalmd.com, https://coresurgicalmd.com/blog/abdominal-wall-dysfunction-and-reconstruction/, accesat la data 18.04.2022;
- Bouillot J-L. et al., 2003, Eventration of the abdominal wall, Rev. Prat., 15(53):1677-1682.
